duminică, 31 august 2008

Walk on!

Bate un vant rece pe Motoare care aduce cu el amintiri de peste vara. Ravasite in mici tornade de praf din Bucuresti stau clipele de peste vara, kilometrii, rasariturile din nisip si apusurile de pe autostrada care incheiau inca un act din piesa verii. Cred ca cele mai faine nopti sunt cele dinainte de plecare in calatorie, somnul ala agitat de apropierea drumului, planurile pe care ti le faci si bineinteles dimineatza mult prea devreme dar foarte energica ce urmeaza. Cei mai tristi 4 km sunt cei pe care ii lasi in urma cand pleci din Vama si vezi cum marea se scurge pe langa masina in viteza. Pasul care doare cel mai tare e primul pe care il faci in Bucuresti, picioarele ti se zdrobesc de asfalt si privesti dezorientat oamenii albi in jurul tau. Cel mai natural pas il faci atunci cand pui primul picior in apa un pic cam rece cand izbucnesti din masina pe plaja si incepi sa dai jos de pe tine fetze triste din metrou, taskuri, sedintze si birouri.

Un comentariu:

raluca spunea...

mda... si aseara tot repeta un nene ca azi incepe toamna.
mos craciun!
la mine inca mai e vara. mai am de facut o iesire la mare. IN mare. dup'aia poa' sa vina si iarna.