Taci si fii fericit!

Asta spune un stencil de pe o cladire de la Universitate. Uneori vorbele complica totul si te fac sa pierzi trairi in cuvinte goale . Imi dau seama acum ca totul trebuie apreciat si trait, fiecare privire, fiecare nota muzicala, fiecare zambet sau fiecare imbratisare. Comunicarea e buna de cele mai multe ori dar se sparge in clipele in care trebuie sa simti in loc sa vorbesti. Nu ai nevoie de cuvinte atunci cand vezi oameni fericiti langa tine, atunci cand privesti un apus desupra unui parc in mii de culori sau atunci cand chiar ti-e bine. Nu trebuie sa strigi ridicat pe un postament in piata publica "Sunt fericit!" E ok sa savurezi secundele si sa incerci sa le prelungesti si doar sa let it be! Fiecare dintre noi are 1000 de chipuri si fara sa stie cel putin jumate din ele au un zambet sudat pe ele zambet care se pierde prin joburi, metrouri si bulevarde pline de oameni grabiti. Ce-i foarte fain e ca atunci cand iti regasesti zambetul de bucuri de clipa un pic mai mult...