joi, 1 octombrie 2009

Pauza mare



Povestea incepe pe 15 septembire 1991 si dureaza 18 ani pana in iunie 2009. 18 ani cu emotii, note proaste la caligrafie puse de Doamna invatatoare Badila, cu note de cinci chinuite la mate puse de Doamna Ifrim si cu multi de zece la istorie dati cu zambetul pe buze de Doamna Crainic. Primii 8 ani din majoratul invataturii mele au curs la Scoala 94 de langa Minis catre care mergeam in fiecare dimineata dupa ce imi beam ceaiul si imi mancam painea cu gem.
Au urmat 4 ani de liceu de chimie Costin Nenitescu in inima Salajanului, ani care mi-au dat curaj ca pot sa-mi depasesc limitele ce mi-au fost impuse fals in generala. In liceu am descoperit olimpiadele si cu ele o senzatie unica; sambata dimineata cand tot orasul dormea eu ma duceam mandru la olimpiada iar in drumul de intoarcere acasa imi construiam sperantele de olimpic national cu fiecare statie de tramvai ce trecea. Un liceu dur si cu oameni murdari in care cu greu au gasit un prieten bun, pe Alex, si profesori care mi-au dat incredere ca si un inginer poate sa scrie (multumesc domnisoara cristea).
Am crescut, m-am ridicat si am ajuns si la Facultatea de Hidrotehnica unde am invatat sa calculez, sa desenez si spre final sa fiu un inginer. M-am luptat cu morile piloase de vant, am facut si masterul si am terminat si facultatea. Ciudat a fost ca desi in generala si in liceu am descoperit oamenii faini pe parcurs facultatea mi-a prezentat cel mai tare om din cei 6 ani petrecuti acolo de abia in ultima zi. Fumand o tigara Camel si band cafea dintr-un pahar ingropat in hartii Domnul Furis ma astepta in ziua in care imi sustineam lucrarea de disertatie. In orele ce-au precedat prezentarea mea profesorul mi-a servit cu vocea unui bunic toate lectile de viata de care are un om nevoie in momentul in care pleaca de acasa, in cazul meu din sistemul de invatamant. Cel mai important, mi-a demonstrat ca omul din tine e mai presus de diplome, bani si functii si in final conteaza numai daca tu te consideri un om bun uitandu-te in jurul tau la cati oameni ai facut fericiti.
S-a terminat...astazi pentru prima oara in ultimii 18 ani clopotelul nu a mai sunat si ghiozdanul a ramas gol si uitat intr-un colt.

3 comentarii:

vasilyi spunea...

Of of of, vezi cum iara te inseli?
Nu ti-a demonstrat nimic domnul Furis.
Ti-a predat o lectie! A carei teorie trebuie s-o inveti, iar rezolvarea ecuatiei conform teoremei nu te vei intoarce la el ca sa o verifici, ci va trebui sa-ti dai singur note...
Daca la final ai ajuns la rezultatul corect sau daca ai ajuns la el conform rationamentului invatat, asta tu o sa afli, mai incolo.
De fapt pe parcurs. In fiecare zi :)

REDCREW spunea...

that was the ideea ;) trebuie descoperita aplicabilitate acestei teoreme

Catalin spunea...

mi-a placut comentariul..poate ti-am mai zis, te pricepi:)..felicitari!!