Poze alb negru , lacrimi color

Zilele trecute pentru prima oara de atunci m am uitat peste pozele de cand eram mic. Uitandu-ma peste ele am decoperit ca "marele om al marii" dragos de acum era atunci ceva mic , indefinit si speriat care se ascundea in barcuta galbena cu albastru de " valurile rele". Pe urma am vorbit cu mama si mi a povestit ca pur si simplu imi era frica de apa cand eram mic si orice incercare de a devenii prieten cu ea era sortita esecului. Dar omul se mai schimba...
E ciudat sa te uiti peste pozele cu cineva care a disparut de langa tine , instinctiv il decupezi pe acel cineva din poza si incerci sa-l aduci langa tine. Dar trecand peste pozele cu familia Ion fericita am gasit si niste poze cu tata la mare cand avea 23 25 de ani ...acelasi zambet si aceasi sclipire de fericire in ochi pe care o simt si eu in mine cand sunt la mare....da..am fost baiatul tatei!