Cu castile in urechi pun piciorul pe prima treapta si urc sau cobor in functie de zi. M-am oprit pentru o perioada...mi-a fost lene, am fost la Timisoara, mi-am adunat gandurile ravasite de valurile marii... but im' back!
Incep azi o noua fata a blogului, una noua pavata cu asfalt si scaldata in lumina de faruri care lumineaza lucrurile ce-mi plac intr-un oras. Da , paradoxal, imi place si orasul in zilele cand marea este inghetata si suspendata in vise de nisip, in zilele in care asfaltul are straluciri de nisip si in care soarele apune in lumini dubioase in IOR.
Primele lucruri care-mi vine acum in minte cand ma gandesc la Bucurestiul meu sunt plimbarile cu masina in noapte cand te intorci de pe la vreo petrecere la 3-4 cand strazile sunt goale si rar batute de vreun cuplu de indragostiti euforizati. Cand asfaltul este ud si este aproape liniste. Nu mai miroase a gaze de esapament sau a shaorma ce se scurge pe un tricou mulat cu " de puta madre" ... e un miros special...e prospetimea de oras.
Dar in seara asta motorul masinii se opreste brusc,portiera se inchide si va urez o seara buna.
miercuri, 26 septembrie 2007
joi, 6 septembrie 2007
Atentie se inchid usile!
In sunet de Kumm si in lumini de fulgere am tras oblonul de urban si peste vara asta. E ciudat daca m-as apuca sa fac un bilant penibil al verii ce-a trecut... a fost frumos si atat.
Se face frig afara, picioarele nu mi se mai zdrobesc de asfalt, nisipul din buzunare se pierde pe asfalt, soarele se pierde in blocuri si nori. Da m-am intors in Bucuresti la vechiul urban abandonat in iunie, la aceleasi graphuri din metrou, la aceleasi fetze teleghidate cu ochii in monitor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
