miercuri, 31 octombrie 2007

Relaxati-va!


Incercati sa ridicati capul din pamant, va rog zambiti mai mult si nu mai pasiti atat de apasat. Ce va costa?... sa priviti orasul chiar daca aglomeratia va inunda, sa fiti turisti in Bucurestiul de dupa bulevarde si blocuri gri, sa descoperiti stradutze noi cu senzatiii de secol 19. Nu va mai imbulziti pe scara rulanta, nu va mai ascundetzi privirile in neoane albe si-n geamuri fumurii...priviti-va unul pe altul si descoperiti impreuna aerul tare al diminetii iesind dintr-o gura de metrou intr-un alt Bucuresti.
Ok stiu ca suna un pic sentimental ce am zis mai sus dar azi m am plimbat dupa mult timp de nebun, fara nici o tinta precisa, prin centrul Bucurestiului si am descoperit strazi si imagini estompate pana atunci de graba patologica in care ma aflam , strazi care mi arata ca-n spatele unui Bucuresti blamat petru trafic, strazi , santiere si jeg exista si un mister care asteapta sa fie descoperit. Asa ca mergeti incet, deschideti ochii si RELAXATI-VA!

duminică, 28 octombrie 2007

Dumnezeu nu ia spaga!


Intr-una din noptile trecute am descoperit o noua fata a Bucurestiului. Bucurestiul pe fundalul unei ceti dintr-o masina ce sparge in bucati de muzica linistea noptii. Ceata da alta culoare orasului, griul insipid este spalat de ea si ramane numa misterul in spatele peisajului astfel blurat. Poti sa-ti imaginezi ce vrei; in orele cu ceata poti sa fii in Praga, Amsterdam sau pe o limba pe pamant din Marea Nordului.
Noaptea si ceata insa nu pot sa ascunda insa mentalitati si ' cutume " surori cu penibilul. Mii si mii de oameni se inghesuie sa aibe un contact d 3 secunde cu presupusa divinitate dar din aceasta dorinta se nasc inevitabil si latin erori. Incerc sa nu dramatizez si privesc amuzat urmatoarele imagini vazute la pelerinajul de Sf Dimitrie:
Statul la coada la moaste e un eveniment social mai nou ca si mersul la mall, se sta organizat la coada cu manele la maxim din telefon, cu palme date peste fund pirandei tale voluptoase si ca sa fie si mai romantic totul e udat din plin cu vin fiert.
Pentru ca credinta e o afacere gasiti de vanzare pe langa coada de pelerini, Isus fosforescent, Fecioara Maria ceas de bucatarie, mir roll on si brelocuri fistichii cu apostoli. Mi e scarba ca din credinta se castiga bani si ca inca credeti ca puteti sa l mituiti pe Dumnezeu...ei bine nu-i asa, Dumnezeu nu ia spaga!
Vreau sa am loc, vreau sa respir ...vreau sa plec.

miercuri, 24 octombrie 2007

Va invit la concert


Pentru ca a venit iarna, ne sta cel mai bine la un concert, ascultand muzica buna...asa ca va recomand
Vineri 26.10 ora 21@Fabrica Lansare album TRAVKA-Vrau sa simt Praga

joi, 18 octombrie 2007

Nisip de iarna


E octombrie cand ies dimineatza din bloc imi miroase a frig, a iarna, cand ies in pauza de pranz de la birou si trec pe langa scoala Tudor Arghezi imi miroare a trecut, a curtea scolii 94 plina de frunze si copii agitati, cand intru in casa simt acelasi miros de prajituri ca in fiecare iarna dar in minte am tatuat inca mirosul plajei din decembrie de anul trecut.
Plaja goala rascolita de vant este rareori calcata iarna. Linistea ii este tulburata doar de localnicii ce-si plimba nepotii si de cativa dependenti de nisip ce ies astfel din sevrajul orasului. Anul trecut pe 2 decembrie m-am numarat si eu printre acei dependenti venit acolo sa-mi regasesc linistea pana atunci estompata de zgomotele orasului. Un lucru e cert, nu ai ce sa faci iarna la mare, nu o sa gasesti cluburi, lume sau bai nocturne insa senzatile se amplifica odata primul pas facut pe plaja. Soarele parca nu vrea sa cedeze in fatza norilor si a frigului si parca te imbie sa te lasi dus de razele lui si sa faci o baie dar singurul neuron rational ramas la oras din creierul tau iti aminteste ca exista hipotermia :) . Vantul bate puternic si-ti "implanteaza" in minte fire de nisip ce-ti contureaza speranta ca peste 5 luni o sa ajungi invariabil tot acolo unde simti ca traiesti in tot ceea ce te inconjoara.

luni, 15 octombrie 2007

Blog yourself!

Am stat zilele trecute si m am gandit la ce fac eu aici pe blog. Un amic ma felicita ca promovez conceptul web 2.0, intarindu mi conceptia ca blogul e o gaselnitza, o chestie cool , a must, pt omul din "jungla urbana" care se da pe net astfel cu folos si "creativ".
Initial blogul e conceput ca un instrument de comunicare intre tine ( fie ca esti om sau companie) si miliardele de useri de pe net; dar vedeti comunicarea asta sare si n alte extreme atunci cand "oligofrenii "posesori de internet nu si impun autocenzura bunului simt si posteaza zeci de ineptii(vezi povestile gen "cum am vomitat si cum am facut eu pipi in piscina in bulgaria pe banii firmei"). Resping astfel de specimene si consider ca netul si blogul sunt o unealta nu o arma a omului cavernei de sticla si fier. Nu-mi mai plac blogurile unor ziaristi care brusc pe blog capata barbatie iar apoi in ziare devin iarasi pisicutze de hartie. Admit ca exista si exceptii de la ultima categorie vezi blogul lui Cristian Sutu (www.sutu.ro) .
Cat despre aceasta pagina va rog sa nu o considerati ca un blog pentru ca nu este; sunt gandurile mele si trairi in cea mai pura stare, e viatza unui tanar de 23 de ani care zambeste cam mult si care traverseaza trecerea de pietoni a vietii nepasator, uneori cu ochii inchisi. Nu e cool nu are sute de comenturi sau sute de mii de vizualizari...considerati-o doar o carte cu fire de nisip intre pagini.

joi, 4 octombrie 2007

Zambet cincinal

Cu riscul de a parea nitel patetic va spun ca si eu acum 5 ani am avut un gand de genul... "ce dracu o sa faci ma in 5 ani?". Aveam 18 ani ganduri confuze, eram un coinac care tindea ca candva sa-si publice nuvele scrise pe coperta unei carti de chimie.
Nici prin minte nu imi trecea ca o sa fiu domnul inginer, ca o sa devin un tip sociabil, ca o sa ajung sa bat 7000 de km din tara intr o vara, ca o sa fiu dragos,redcrew sau rareori charlie :) Asta e modul meu de a spune ca ma simt bine in pielea mea si pot sa trec peste orice tampenie care mi se intampla. NU conteaza fosilele invrajbite de la job, datoriile sau gandurile negre care uneori ma apasa , conteaza ca oricand pot sa ma scutur de noroiul ignorantei si pot sa rad sfidator in fata sortii!